Ne petrecem timpul făcând lucruri care nu ne plac, ne vindem timpul pe bani și devenim din ce în ce mai obosiți pentru că în acest fel ne înnăbușim adevărata putere. Ne tot întrebăm care este sensul vieții noastre dar nu există un sens al vieții anume. Fiecare persoană dă propriei vieți ce sens dorește pentru că înainte de toate suntem creatori și creăm în acord cu realitatea pe care am construit-o în mintea noastră. Un zidar creează un zid. Un arhitect creează o întreagă clădire. Nivelul de creație depinde de nivelul dezvoltării personale.Permanent creezi ceea ce esti, te creezi si apoi te descoperi ! Așadar, poți să-ți transformi viața într-o operă de artă sau poți să trăiești de pe ciorne. Și nu, cerul nu este limita în condițiile în care noi percepem că cerul este limita pentru că suntem îngrădiți de simțurile noastre. Există mult mai mult în afara a ceea ce putem noi percepe.
Resursele noastre stau închise în subteran și țipă să fie eliberate. Ceea ce avem „de vândut” se află în interiorul nostru. Această putere despre care vorbesc este combustibilul care ne susține și ne energizează ființa și nu trebuie să o cauți printr-un efort de voință pentru că ea a fost tot timpul în interiorul tău. Este nevoie doar să îți asculți vocea interioară și să fii conștient în momentul prezent de ce îți transmite viața. Puterea personală se referă la ceea ce ai tu valoros în interior și crește în momentul în care te simți „în elementul tău”, când reușești să te exprimi pe tine prin tot ceea ce faci. Pentru că atunci exprimi în exterior ce ai in interior si, astfel, exteriorul te susține să oferi din ce în ce mai mult. Este ca o oglindă cu efect de bumerang.
„Nu mai avem timp” să ne bucurăm pentru că „suntem ocupați”. Ne angajăm în activități care de cele mai multe ori nu sunt în acord cu noi și ne displac doar pentru că așa am fost obișnuiți să facem, pentru că am ajuns să ne simțim „în siguranță” făcând în mod repetat aceleași lucruri, pentru că am crezut că așa trebuie și că asta e normalitatea. Ni s-a întipărit în minte iluzia securității. Iar viața pe care o trăim, dacă nu este în acord cu sinele nostru autentic, ne seacă de energie și ne „umple” de goluri. Așadar, căutăm să umplem acele goluri printr-o viață simulacru, ne proiectăm în pielea anumitor personaje din filme sau cărți, privim absenți la o cutiuță numită televizor, doar pentru a uita de lipsa noastră de sens. Din același motiv putem căuta cu înfrigurare pe acel cineva special care să ne salveze de existența noastră monotonă dar problema existenței nu poate fi rezolvată decât de fiecare pentru sine și nu prin delegație.Așadar, ne angajăm în relații declarând și promițând că vom fi acolo mereu și că vom iubi, vezi Doamne, neconditionat, când, de fapt, ceea ce căutăm să obținem prin aceste promisiuni este doar o alinare a stării noastre de disconfort interior în speranța că celălalt ne va crede și va răspunde prompt nevoilor noastre de cele mai multe ori egoiste.
Contemplarea vieții într-o manieră pasivă nu îți va aduce ce îți dorești. Dacă îți este teamă să acționezi gândește-te că odată ce vei acționa și îți vei înfrunta frica, aceasta va dispărea. Oricât de confortabil ar fi să stai în zona de confort, că nu degeaba se numește zonă de confort, acest lucru nu va produce nicio schimbare în viața ta. Iar dacă faci aceleași lucruri și te aștepți la rezultate diferite…ei bine…
