Jurnalul unui iluminat

Miercuri, 3.10.2018, ora 13 ș’ un sfert

Dragă jurnalule, în primul rând să știi că eu nu am nevoie de tine. Eu sunt o persoană independentă și asumată. Însă mă gândesc ce tare ar fi ca peste zeci și zeci de ani să-mi fie găsite manuscrisele și să devin erou post-mortem. Da, da, erou. N-aveți voi idee câți voi fi salvat de la pieire prin aceste rânduri scrise pe degeaba.

Am așa o senzație difuză de durere în stomac. Apa chioară de azi-dimineață în combinație cu alcoolul și țigările de-aseară cred că nu mi-au picat prea bine. Ia să beau un energizant, poate-mi trece. Mai bine, să-mi repet afirmațiile pozitive… Continue reading